De cele mai multe ori începutul primăverii aduce bucurie și senzația unor noi începuturi. Ne place să simțim soarele pe pielea noastră și plimbările scurte sau lungi își fac din ce în ce mai mult loc în programul nostru de recreație. Totuși, uneori trecerea de la frigul iernii la brizele un pic mai calde ale primăverii și la lumina cu care vine acest anotimp, poate aduce o senzație de oboseală ce poate fi însoțită de dificultăți de concentrare, somn care pare neodihnitor sau chiar anhedonie în anumite cazuri.
Combinația acestor simptome poartă numele, în termeni populari, de „astenie de primăvară”. Medical, această denumire nu corespunde unei boli indexată în vreun manual sau clasificare curentă, ci descrie , mai degrabă, un grup heterogen de simptome ce se manifestă simultan.
Cauze ale declanșării
Putem enumera câteva cauze printre care se numără și modificările sezoniere ale somnului și ale sincornizării circadiene. Spre exemplu, într-un studiu Mattigly (2021) a arătat că primăvara se asociază cu treziri ale indivizilor la ore mai matinale și cu o ușoară scădere a duratei somnului față de anotimpul anterior. Sigur, nu simplul fapt că ne trezim mai devreme poate produce simptome asociate cu astenia de primăvară ci expunerea organismului la lumina matinală care avansează ceasul biologic, lucru suținut și de studii.
Alt factor important îl reprezintă alergiile sezoniere, dar mai ales rinita alergică. Există dovezi puternice ce susțin că rinita alergică afectează calitatea vieții, somnul și funcționarea diurnă sau ritmul cicardian. O meta-analiză a evidențiat asocieri între rinita alergică și somnul perturbat. Mai concret, este importantă această mențiune deoarece o persoană ce descrie simptome astenice de primăvară poate în fapt să aibă simptome ce sunt datorate expunerii sezoniere la polen, congestie nazală, fragmentare a somnului sau scădere a performanței cognitive diurne.
Relația dintre sezonalitate și dispoziție. Este necesară o prezentare mai detaliată în acest caz deoarece relația sezonalității și dispoziției nu trebuie interpretată ca o explicație automată pentru orice stare de oboseală de primăvară ci, mai degrabă, în cadrul tulburărilor depresive cu tipar sezonier. În literatură, ceea ce numim ca fiind o tulburare afectivă sezonieră, corespunde, de obicei, unui episod depresiv major sau unei tulburări bipolare cu tipar sezonier (episoade ce apar repetitiv într-un anumit sezon și remit îm altul; de obicei debut în toamnă sau iarnă și ameliorare în primăvară). Forma clasică se prezintă cu elemente de depresie în sezonul rece și remisie spre primăvară – vară, iar DSM-ul definește tulburarea afectivă sezonieră ca un specificator de evoluție și nu ca pe o boală separată.
Deși legătura biologică cu primăvara se evidențiază mai mult prin faptul că în această perioadă există o remisie a simptomelor, literatura de specialitate arată că sezonalitatea dispoziției și a energiei poate varia de la individ la individ. Cu toate aceastea, e important să fim atenți la prezența anumitor simptome precum anhedonia, tristețea persistentă sau chiar hipersomnia și să nu confundăm simpla oboseală de primăvară cu simptome clinice serioase ce necesită o evaluare psihologică.
Deficitul de vitamina D este, de asmenea, folosit ca o explicație pentru astenia de primăvară, existând date științifice care indică o posibilă relație între deficitul vitaminei D și oboseală la anumiți indivizi. Un studiu evidențiind chiar acest lucru, oboseala s-a ameliorat la indivizi care erau clinic sănătoși, dar aveau deficit de vitamina D.
Această explicație nu atribuie astenia de primăvară deficitului de vitamina D, ci poate fi una dintre cauze, nu o explicație standard a fenomenului.
Un sindrom popular
Datele recente nu arată o variație sezonieră a oboselii în populația generală. Un studiu realizat în 2026, ce a avut mai multe evaluări pe parcursul unui an, nu a găsit dovezi pentru variații sezoniere semnificative ale oboselii, insomniei sau calității somnului, deși aproape jumătate dintre subiecți au raportat existența unei „oboseli de primăvară”. De aici se poate observa o discrepanță de ordin subiectiv ceea ce sugerează că astenia este reală pentru mulți oameni, dar explicația nu constă în efecte biologice sau psihologice valabile în mod general, pentru întreaga populație.
Astfel, putem spune despre astenie că se manifestă ca un sindrom popular, nespecific, ce se află la intersecția dintre factori de mediu, somn, alergii și cauze medicale generale de oboseală. O evaluare se impune când simptomele durează mai multe săptămâni, au o intensitate mare sau limitează funcționarea. De asemenea asocierea cu dispnee, febră, simptome depresive și intoleranță la efort impune o vizită la medic pentru prima dată, iar dacă cauzele nu pot fi identificate medical, la psiholog. Astfel, e important ca simptomele să fie abordate sistematic, cu investigații țintite deoarece sub aceiași etichetă pot exista cauze foarte diferite.
Sursă foto: Open IA